Femeia slabă, îmbrăcată în haine care purtau amprenta multor ierni de lipsuri, nu încerca să fugă. Nu avea mândria de a riposta și nici viclenia unui infractor de profesie. Ea doar strângea acele două sticle de lapte la piept cu o forță mistică, ca și cum înăuntrul acelui sticlaj ieftin s-ar fi aflat însuși elixirul vieții pentru pruncii care o așteptau acasă. Fiecare lacrimă care îi curgea pe obrajii supți de nemâncare era un strigăt mut pe care societatea refuza să îl audă, preferând confortul unei legi reci în locul efortului de a înțelege o dramă.
A teljes főzési lépésekért lapozz a következő oldalra, vagy kattints a Megnyitás gombra (>), és ne felejtsd el MEGOSZTANI a Facebook-ismerőseiddel.
